NU E DE AJUNS SA IUBESTI
Jacques Salomé
Nu e de ajuns sa îi spun te iubesc
daca nu pot primi toata aceasta
dragoste în mine,
Nu e de ajuns sa vreau sa fiu iubit
daca relatia mea nu este în acord
cu darul iubirii primite.
Nu e de ajuns sa îmi exprim dorintele,
trebuie de asemenea
sa accept sa nu le impun.
Nu e de ajuns ca ea sa-mi spuna dorintele ei,
daca nu stiu sa le primesc
sau sa le amplific.
Nu e de ajuns sa o las sa creada
ca vreau o relatie de cuplu
când eu îmi doresc doar sa ne întâlnim.
Nu e de ajuns sa raspund asteptarilor ei
daca nu stiu sa le exprim pe ale mele.
Nu e de ajuns sa o las sa creada
ca ma poate iubi ,
daca mie mi-e teama de iubire
sau mi-e frica sa devin dependent.
Nu e de ajuns sa ma las iubit
daca nu sunt sigur de propriile mele sentimente.
Nu e de ajuns sa fiu pasional
daca nu disting
nevoile ei de ale mele.
Nu e de ajuns sa ma arat cu ea
daca nu o vad când suntem împreuna.
Nu e de ajuns sa îi promit ziua de mâine
daca nu sunt capabil sa traiesc în prezent.
Nu e de ajuns sa îi spun: vreau sa traiesc cu tine
daca nu sunt eliberat de angajamentele mai vechi.
Nu e de ajuns sa îi spun: poti conta pe mine
daca eu sunt înca dependent.
Nu e de ajuns sa îi fiu fidel
daca simt ca nu îmi sunt fidel mie însumi.
Dar uneori e de ajuns sa-mi asum riscul
de a spune toate acestea si mai multe
pentru a începe sa construim împreuna
dincolo de întâlnire, o relatie plina de viata.
BALADA UNUI CAL SĂLBATIC
Dedicată celor care iubesc
Mottouri
1. Nu mor caii cand vor cainii.
(Vechi proverb arab)
2. Oamenii sunt ca aricii iarna, se apropie să se încălzească dar cand ajung prea aproape se înţeapă.
3. Ce inseamna a imblanzi?(…)Dacă tu mă îmblanzeşti, vom avea nevoie unul de altul. Tu vei fi, pentru mine, fără seamăn în lume. Eu voi fi, pentru tine, fără seamăn pe lume…
(Micul prinţ- Antoine de Saint Exupery)
O dată ca niciodată, într-o ţară nu prea-ndepărtată,
O mandră fată de 30, nemăritată, în bucătărie-ncurcată
Şi-a dorit un prinţ,
S-o iubească, s-o salveze de sine şi să-i gătească.
Şi prinţul s-a-ntrupat în bărbat de 31, nensurat, bucătar rafinat.
Ciocolată de casă, cu dragoste a frămantat şi vrajă a suflat.
Dans nebun pană în zori, un sărut în grădină ce le-a dat fiori,
Iubire la distanţă, iubire de vacanţă, onorată instanţă.
Fata însă prinsă era sub o altă vrajă, ce lucra adanc sub coajă.
Parea om dar era pe jumate caine, pe jumate cal sălbatic.
Cainele vroia mereu să-şi găsească stăpan, iar calul să colinde.
Aşa că fata stătea ce stătea,
Şi calul cum simţea că rădăcini prindea,
Pe loc se smucea, nărăvaş necheza şi lumea-n cap îşi lua.
Doar energia vrăjită îi unea, pe cei doi, peste mări şi ţări.
Toamna a venit, prinţul s-a trezit şi cu avant a asaltat
Inima fetei, care pe loc s-a speriat.
Nici un bărbat nu-i spusese vreodată ‘’Inger,te iubesc’’
Şi nici ea nu iubise vreunul deşi pentru mulţi suferise.
Aşa că iubirea ce-a visat a speriat-o şi-ndelung înlăcrimată,
După nopţi de nelinişti, nesomn şi respingeri, i-a spus NU.
Cavalerul a luptat cu toate armele,
Dar le-a depus, obosit şi confuz
Şi-n trecerea dintre ani, a adormit şi-a sforăit, în plus răcit.
Fata n-a putut dormi căci sub coaja de om, cainele şi calul se luptau
Sufletul pe rand, în stăpanire i-l luau.
Should I stay or should I go now,
If I stay it will be trouble, If I go it will be double.
Aşa că a stat şi-a acceptat iubirea ce i s-a dat.
Cu măceşe pe dealuri culese, cu fumuri tot mai dese.
Cu supe minunate ca sarea-n bucate şi fiere amară
Cu hard-tek la trezirile grele şi ska la trezirile vesele.
Cu lupte cu trecuturi sumbre, păşind printre fantome şi umbre.
I am a tractor, you are a sports-car.
Cu clovnul-tractorist cand vesel, cand trist.
Fata a prins curaj şi s-a hotărat să-l iubească la randul ei.
A plecat în zi cu soare, cu sufletul uşor, plutind ca un nor.
Apoi iarna viforoasă a alungat-o din casă,
Calul a manat-o iară peste mări şi ţări, scoţand foc pe nări.
S-a întors însă şi s-a hotărat să se lase îmblanzită.
Cu mancare gătită, pe plită,
În loc de jăratec.
Azi o supă de salată, maine o ciorbă de hamei se arată,
Clătitele oricum curgeau roată, sub mana iscusitului bucătar.
Dar tot mai des şi el a început să plece, lăsand salteaua rece.
Cu rolele în noapte, zburand pe şosele, cu inima bubuind,
În sferele înalte sau la petreceri, între prieteni, pe facebook
Şi el adăpostea un cal sălbatic.
Însetat în căutarea adevărului absolut, neîmblanzit.
Aceeaşi ţintă dar căile lor au luat-o diferit.
Şi timpul părea să nu ajungă pentru aşa cale lungă.
Vezi, cavalerul se pregătea de o nouă cruciadă,
Şi cum iubirea ei creştea, încet, pe prinţul-punk îl sufoca
Traiul în doi. Aşa că brusc, i-a declarat război.
Război in doi cu tărăboi.
Oglindă, oglinjoară, cine-i cel mai ego din ţară?
După certat s-au împăcat, pupat, au rezonat.
Şi-au mulţumit c-au existat
Iar prinţul a plecat spre alt Regat.
Iar eu am încălecat pe-o şa de cal năravaş devenit răvaş
Şi v-am spus povestea aşa.
Concluzii: Să iubești nu garantează că veți trăi împreună fericiți pană la adanci bătraneți.
Good news: If there is no happy end, it's not the end.
Ma bucur ca pe lume sunt oameni care se iubesc si reusesc sa traiasca armonios impreuna, va multumesc ca (va) iubiti:)
