Dedicat celor care merg la referendum
Frigul
neasteptat ma reține în casa de 2 zile. M-am întors recent
dintr-un spațiu mult mai cald, relaxat și deschis, așadar
readaptarea e mai dficila decât ma așteptam. Am petrecut cele 3
luni de vara voluntariind la o familie în Gran Canaria, aceeași la
care am fost și în iarna.
Cele
3 luni în satul San Lorenzo au fost linistite, petrecute intre atributiile pentru care am fost responsabila în casa și grădina și
excursiile prin diverse zone de munte și plaje de pe insula.
Cea
mai animata activitate din sat este piața de agricultori de duminica
însă o data pe an, San Lorenzo devine centrul atentiei întregii
insule datorită festivalului sau de 10 zile. În Gran Canaria,
fiecare satuc are propriul sau sfant pe care îl celebreaza printr-o sarbatoare ce include o procesiune, concerte, dansuri, focuri de
artificii si obiceiuri traditionale.
San Lorenzo este anexat capitalei Las Palmas de Gran Canaria. În el este venerat San Lorenzo, diacon și martir, a cărui parohie a fost construită în secolul al XVII-lea. Festivalul său este sărbătorit pe 10 august.
In luna august, Comisia de sărbători din San Lorenzo, Parohia și Primăria capitalei pregătesc o mare varietate de evenimente culturale, religioase și populare în onoarea lui, dintre care ies în evidență focurile de artificii în zorii zilei de 9-10 august, un spectacol minunat de lumină, culoare și sunet pirotehnic care luminează cerul orașului timp de 30 de minute, terorizand în același timp toți câinii din sat și orice pasăre sau animal din zona. Acesta este spectacolul cel mai vizitat de pe insula, alături de faimosul Carnaval din Las Palmas.
Anul
acesta am trăit evenimentul cheie închisă în casa, tinand în brațe un
câine speriat, în plin atac de panica, insa alături de 60.000 de
vizitatori, după cum aproximeaza cifrele de pe site-ul
evenimentului. Sarbatoarea este intens conviviala si comunitara, plina de voie buna si implicand intreaga suflare.
Alături
de momentul focurilor de artificii, cea mai populara seara din
festival este Gran
Gala Drag Queen, un
alt spectacol minunat de
lumină, culoare, costume,
fantezie și creativitate gay, desfasurat
în centrul urbei, alături de biserica din sat, ca și celelalte
spectacole.
Publicul
de toate varstele, de la familii
cu copii
de 5, 6 ani, tineri
și
pana la batranii satului, a
rezistat
pe metereze pana târziu în noapte, după ora 13, pentru a afla
castigatorul galei, într-o atmosfera de perfectă deschidere,
comuniune,
curiozitate
si bucurie. Pentru mine, alături de dansurile și cântecele
populare, Gala Drag Queen a fost cel mai (pozitiv) memorabil
eveniment din cele 10 zile de festival.
Primul
lucru ce mi-a atras atenția în Timisoara, sâmbăta, la intoarcerea
din Gran Canaria, a fost afisul pentru referendum.
Uitandu-ma
mai atent la frumoasa familie în costume traditionale, prezentata în
imagine, mi-am amintit de costumele sarbatorii din
San Lorenzo dar în același timp am observat în imagine câteva
elemente de manipulare vizuala simbolica și un element lipsa.
Elementul
simbolic al cuibului familial din mana copilului (2), alături de pixul
și hârtia din mana celuilalt copil (1) au fost atent instrumentate de
fotograf pentru a atinge coarda emotionala a valorilor familiei și a
trezi impulsul de acțiune pentru a le apara printr-un DA, în ziua
referendumului.
Însă,
fotograful s-a dovedit mai puțin atent la un amanunt fundamental
pentru institutia religioasă a casatoriei crestine (3 si 3'), respectiv, celor doi, teoretic soti, le lipsesc cu desavarsire ...verighetele!!?
Așadar,
afisul face lobby pentru a sustine institutia casatoriei intre un
bărbat și o femeie însă din el lipsește elementul simbolic
esential, verigheta.
Cu
verigheta sau fără, în mod cert iubirea nu se voteaza, doar se
celebreaza, așadar,
Viva
San Lorenzo!
1 comment:
Eu sunt de-acord cu poza din afiș. Nu ai nevoie de căsătorie (verighete) să fii o familie.
Post a Comment