Oameni si Caini

Dedicat cainilor

In fata, undeva din dreapta, se aude un latrat nervos. In spatele unui gard de metal ce incercuieste o mica parcare, 3 caini se agita, sar si latra. Ar sari gardul daca ar putea. Pe strada, 3 baieti in trening si haine sport injura cainii si ii scuipa printre gard, pe rand. Fiecare din cei trei se opreste pentru 10 secunde si scuipa, din nou si din nou, pe toata lungimea gardului.

Mergem ca-n transa spre casa. E 7 dimineata si ne tremura picioarele de cat am dansat. Pasarile ciripesc placut. Vad langa mine un catel maro cu pete albe care ma priveste. Ma opresc sa-l mangai si e tare fericit. Peste cativa metri  e tot langa noi si-mi amintesc ca mai avem saratelele de ieri. 

Ma opresc si incep sa-i dau covrigeii sarati din mana. Ii mananca infometat dar nu cu lacomie ci incet. Mananca toti covrigeii. Il mangai si-mi linge nasul. Plecam impreuna, nu pare sa vrea sa ne paraseasca. 

La fiecare 100 de metri isi intoarce capul si ne priveste. La coltul strazii o masina in viteza era sa dea peste el pentru ca e tare neatent. Se uita mai mult la noi decat la masini. Ma sperii si de cate ori trecem o strada il chem langa mine. 

Saratel suna tare dragut. Nu intelege mereu de ce il chem si ajung sa traversez cu mana intinsa spre masini, ca un agent de circulatie.